Ziua cu cercuri

Ce greu trece timpul cand ti se pare ca nu ai niciun motiv sa te afli acolo unde esti. Astazi, stand pe scaun la ora 10 si “ascultand-o” pe profesoara de romana mi se parea ca sunt acolo de o vesnicie si ma simteam lipsita de orice fel de energie. Asta la ora 10. Pana la ora 15 deja imi pierdusem orice rabdare, chef, atentie si intelegere fata de ce se intampla in jurul meu.

Toata ziua nu am facut nimic altceva decat sa invart pixul in cercuri inegale pe o foaie si sa ma uit cum se topeste, incet-incet, zapada de pe acoperisul cladirii de vis-à-vis. Am umplut vreo 3 foi de cercuri si cerculete aruncate la intamplare.. Am facut si o plimbare la tabla pentru ca unul din profesori avea impresia ca ocupatia mea e prea plictisitoare, iar la ora de biologie (la care nu am fost foarte des in ultima vreme) am fost obligata sa ma opresc din desenatul meu abstract ca sa insir pe o foaie niste definitii despre care nu-mi aduceam aminte nimic.

Si asa a trecut alta zi in care am fost complet inutila si paralela cu ce se intampla in exteriorul cercurilor mele. Incercati sa nu faceti ca mine. Sunt o pisica naspa azi, stiu..

Joi

E joi si mi-e somn, frig si sunt plictisita si ma gandesc doar la cum sa ajung mai repede acasa. Stau la ora de TIC si butonez facebook-ul pe telefon pentru ca dragutul de profesor l-a blocat pe calculatoare si eu vreau sa pupacesc pe cineva. :D
Majoritatea lumii joaca conquiztador aici, doar eu sunt prinsa in postarea mea si in conversatia de pe facebook care tine de azi dimineata si inca nu m-am saturat. :))
Intre timp a aparut si dirul meu si se invarte prin clasa. Si el e la fel de plictisit.. :))

Iuuui, s-a trezit inimuţul!

Daaa! Nu-mi prea vine mie să cred, dar da. Nu-mi dau seama cum s-a întâmplat daaar ieri dimineaţă a făcut gălăgie. Ciudat. Amorţise de o gramadă de timp. Ce placută e senzaţia…

… trebuie să-ţi mulţumesc că i-ai arătat că încă e în stare să mai bată, doar că nu-mi pot da seama cum ai reuşit atât de repede şi de uşor. I-a ajuns o singură privire şi s-a trezit instantaneu. Nu ştiu ce-ai făcut dar eşti minunat.

Păcat că nici nu am apucat să mă dezmorţesc că ai şi dispărut, buuut fiinţişoara asta mică încă bate hotărâtă acolo. Probabil e fericită că a băgat-o şi pe ea în seamă cineva. :)

Anyway pisicule, ai fost un drăguţ. Take care of that necklace, are o părticică de Dede în el..

miauuu